Romani 2:17-24

Trăim vremuri de-amăgire
Și de false-ncredințări.
Oamenii sunt plini de fire,
Nestatornici în iubire,
Amăgiți pe-ale lor cărări.

Avem religii cu duiumul,
Însă puțină credință.
Dar tămâia și fumul
Nu ne luminează drumul
S-ajungem la biruință.

Avem teologi de marcă
Cu studii și doctorate.
Dar practica greu ne-ncearcă,
Bateria ni se descarcă
Și n-avem greutate.

Degeaba ai cunoștință cu carul
Pentru a-i uimi pe alții,
Dacă n-ai urcat Calvarul
Și nu vrei să guști amarul,
Nu îți poți iubi nici frații.

Când doar vorba e de tine,
Și trăirea nu-i la fel,
Nu te amăgi, creștine!
Nu vei progresa în bine
Ca s-ajungi și tu ca El.

Ești mult mai vinovat
Când cunoști, dar nu trăiești.
Și în cerul minunat
N-o să ai nicicând palat,
Dacă nu te pocăiești.

Vrei ca să-i îndrumi pe alții
Cu înțelepciunea ta.
Și-ai vrea să te-asculte frații
Când vorbești de constelații,
Dar tu nu vrei a asculta.

Luminează-te pe tine
Cu lumina lui Isus!
Fă ce știi cât poți de bine!
Și-atunci când ispita vine,
Vei fi întărit de sus.

Doar acei, care trăiesc
Adevărul sfințitor
Și ce vorbesc înfăptuiesc,
În credința sfântă cresc,
Pot fi pomul roditor.

Pot călăuzi pe alții,
Și pe cei fără de minte,
Rătăcitori în bezna nopții
Să le schimbe și lor sorții
Spre-o trăire-n cele sfinte.

Chiar și cei neștiutori,
Care n-au fost învățați
Să devină-ascultători,
De Cuvânt împlinitori,
Ei atunci vor fi salvați.

Dar când ai dreptarul sfânt
Și nu trăiești cum se cuvine,
Ești robit de-acest pământ
Și nu-ți iei spre cer avânt,
Vei rămâne de rușine.

Nu poți pleda nevinovat
Când prea bine ai știut,
Dar n-ai trăit, n-ai practicat
Și la ispite ai cedat,
Și ai rămas mereu căzut.

Ai vestit la alții curăția,
Dar tu nu te-ai păstrat curat.
Ai vrut să-ți mărești avuția,
Te-ai ținut mai mult de glia
Ce tot mai tare te-a legat.

Dacă idolii disprețuiești,
De ce-i mai ții în casă?
Vrei în harul sfânt să crești,
Să ai călăuziri cerești?
Fă-ți curățenie serioasă!

De te consideri om cinstit,
Nu necinsti pe Dumnezeu.
La dărnicie fii rodit,
Cu fapte bune împlinit
Și rușinat va fi cel rău.

Nimeni să nu se poticnească
Vreodată de trăirea ta.
Cei din jur să recunoască
Că viața ta-i duhovnicească
Și-atunci te vor urma.

Degeaba lucruri sfinte-nșiri,
Dacă mustrare nu primești.
Atuncea nici să nu te miri
Că ai atâtea ațipiri
Și tu nu biruiești.

Să proslăvim pe Dumnezeu
Cu viața noastră sfântă!
Și-atunci vom birui mereu,
Vom fi deplin pe placul Său
Și vom intra la nuntă.
Amin.
(Miercuri, 29 iunie 2022)